Спорт и туризм
679

Cele mai vestite diamante

         Cele mai vechi mine de diamant se găseau în India, iar valorificarea se făcea în piața Golcondei, de fapt o vestită fortăreață montană din bazinul inferior al râului Krishna. Din minele Golcondei provin vestitele diamante: Koh-I-Noor, Marele Mogul, (Mov, Șahul, Regentul sau Pitt, Sancy, Florentinul sau Marele Duce de Toscana, Hoppe, Nizam, Steaua Polară, Dresden și multe altele. Fiecare din ele are un trecut deosebit de încărcat de aură, legendă, dar și sânge.


 

 


Despre Koh-I-Noor (în traducere “muntele de lumină”) legendele indiene povestesc încă de prin anul 56 î.e.n., legându-l de numele eroului Vicranadytia. După ce a aparținut tezaurelor indiene, mongole și persane, ajunge în tezaurul coroanei din Lahore, iar de aici este luat de trupele engleze (în 1850) și oferit reginei Victoria, în prezent aflându-se în tezaurul coroanei britanice.

 
Despre Marele Mogul se afirmă că ar fi aparținut împăraților Mongoliei și că ar fi cântărit inițial 787 carate, fiind redus apoi prin tăiere la numai 250 carate.

 
 
Diamantul Sancy se afla încrustat în secolul XV în coiful lui Carol, ultimul duce al Burgundiei, care își dobândise în iureșul războaielor supranumele de “Temerarul”, fiind încrezător în puterea miraculoasă a talismanului său/ Credință deșartă ce avea să fie infirmată în 1477, când marele principe a căzut străpuns de o sabie pe câmpul de bătălie de la Nancy, iar neputincioasa nestemată a fost smulsă de pe coiful princiar de un soldat de rând, care neștiindu-i valoarea avea s-o vândă, culme a ironiei, pentru suma derizorie de… un galben! De la acea bătălie piatra a străbătut căi necunoscute până a intrat în posesia nobililor francezi din familia Sancy, de la care i se trage actualul nume. Pentru a pune capăt divergențelor cu Henric al IV-lea și a-i câștiga bunăvoința, Nicolas de Sancy se hotărăște să-i dăruiască regelui Franței piatra care strălucise pe coiful lui Carol Temerarul. Acest dar, cu adevărat regesc, avea să fie însă încă o dată scăldat în sânge, căci emisarul lui Sancy a fost ucis și jefuit de tâlhari în drum spre Paris. Nicolas de Sancy, încrezător în fidelitatea slujitorului său, i-a căutat mormântul, iar când l-a găsit a poruncit să fie deschis și nestemata a fost regăsită: credinciosul valet avusese timp s-o înghită!

 
Diamantul “Șah”, găsit probabil în vechea provincie indiană Golconda, trebuie să fi avut inițial 100 de carate, greutate care s-a redus la 88,7 carate în urma-șlefuirilor succesive, după cum rezultă din inscripțiile aflate pe trei din fațetele plane ale cristalului. Aceste inscripții în limba persană glăsuiesc: “Burham-Nizam Șah al II-lea. Anul 1591, Fiul lui Djehanghir-Șah. Djehan-Șah. Anul 1641 si “Stăpânitorul Kadjar-Fath-Ali-Șah Sultan. Anul 1824. Șahul pomenit în inscripția mai recentă era celebru prin cruzimea sa, știindu-se despre el că și-a aruncat în închisoare propriul tată pentru a pune mâna pe tezaurul său care cuprindea și vestitul diamant. In 1829 la Teheran a fost asasinat ambasadorul Rusiei, scriitorul A.S. Griboedov. Temându-se de supărarea țarului, prințul Hozrev Muza al Persiei i-a trimis în dar diamantul “Șah”, piatra găsindu-se și astăzi în Uniunea Sovietică.

 
Diamantul “Orlov”, găsit în regiunea Golcondei (centrul Indiei), a fost folosit inițial drept ochi pentru o zeitate brahmană din templul de la Mysore. Furat de un grenadier francez și vândut unui căpitan de vas, după multe peregrinări ajunge la un negustor armean și de la acesta la prințul Orlov care 1-a oferit țarinei Ecaterina a II-a.

 
 
“Regentul” a fost găsit de un sclav în minele de la Parteal (India), care l-a ascuns sub bandajul unei răni pentru a-l vinde unui matelot. A plătit cu viața această intenție, iar după un șir de victime, diamantul ce cântărea inițial circa 410 carate, ajunge în posesia lui Pitt (guvernator al statului Madras), iar de la acesta este cumpărat de Ducele de Orleans, regent al Franței. Existența sa furtunoasă continuă cu furturi, omoruri, schimbări de stăpâni și de țări și este readus în Franța de la Berlin de Napoleon Bonaparte, în prezent găsindu-se la muzeul Luvru.

 
 
“Florentinul” este un splendid diamant galben tăiat în forma briolette. Acest diamant, cu o greutate de 139,5 carate, ar fi aparținut lui Carol Temerarul, ducelui Ludovic Maurul al Milanului, papei Iuliu al II-lea, familiei de Medicis din Florența, împărătesei Tereza, iar în prezent se găsește în tezaurul vechii coroane de la Viena.

 
 
Diamantul albastru, “Hoppe”, provenit din minele Golcondei (de la Kollnr) a provocat atâtea nenorociri și morți tragice încât și-a creat o faimă funestă, sumbră, de blestem. Printre nefericiții săi stăpâni au fost și Ludovic al XVI-lea, regina Măria Antoaneta și sultanul Abdul Hamid. Numele actual provine de la bancherul american Hoppe, care l-a dus pe continentul american, unde se găsește și astăzi.

 
 
Steaua polară (41,27 carate) a fost încrustată într-un inel de bijutierul Boncheron, a aparținut lui Josef Bonaparte (fratele lui Napoleon), țarului Pavel I și de curând (1980) a fost scoasă la licitație publică la Geneva, de compania britanică Cristie’s, fără a fi dezvăluit numele actualului proprietar.
 

via | www.bijuterii-arta.com

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.