Психология и отношения
616

Test: Ce te epuizează?

Conflicte, necazuri, alegeri dificile, cum reacționezi? Te repliezi asupra sinelui, îți păstrezi single rece sau explodezi? Acest test te ajută să vezi de unde vin reacțiile tale și cum să iei o distanță necesară pentru liniștire.


Pentru fiecare întrebare scrie răspunsurile și fă totalul de A,B, C și D.
 
1.     O dispută în apartamentul vecin. Dintr-o dată îți auzi numele:
A.   Îți bate inima mai tare;
B.   Te năpustești și intervii;
C.   Te așteptai. De altfel, pîndeai momentul;
D.   Ești surprins și ciulești urechea să afli mai multe.
 
2.     La o reuniune, ai zece minute pentru a convinge:
A.   Recurgi înainte la o mică ședință de relaxare sau vizualizare;
B.   Nu te îndoiești nicio clipă de argumentele și forța ta;
C.   Ești atent la cum îți poți adapta discursul la ei;
D.   Te arunci cu capul înainte.
 
3.     În plină ceartă, fiul adolescent urlă că fuge de acasă. Ce faci?
A.   Izbucnești în plîns;
B.   Îi deschizi ușa;
C.   Nu faci niciun gest;
D.   Îi spui că nu e chiar cea mai bună idee.
 
4.     Rezolvarea unui conflict cere:
A.   Convingere;
B.   Curaj;
C.   Luciditate;
D.   Sînge rece.
 
5.     Într-o ședință un coleg critică proiectul tău. Ce faci?
A.   Îl ironezi cu privirea la competențele sale;
B.   Dezamăgit, te închizi în tine;
C.   Lași să-ți iasă la iveală furia;
D.   Iei aminte de criticile sale cele mai pertinente.
 
6.     Cel mai mult te enervează:
A.   Mocăiții;
B.   Hiperactivi;
C.   Nehotărîți;
D.   Încăpățînați.
 
7.     O mare stîpănire de sine cere:
A.   Indiferența;
B.   Siguranța de sine;
C.   Cinism;
D.   Înțelepciune.
 
8.     Un prieten te-a dezamăgit sau trădat. Cum reacționezi?
A.   Ripostezi cît mai repede;
B.   Te pune la pămînt;
C.   Lași emoțiile să te treacă, să se limpezească;
D.   Îl ștergi din lista de prieteni.
 
9.     Criză, încălzire globală… cum primești aceste informații?
A.   Cu teamă;
B.   Cu anxietate;
C.   Cu fatalism;
D.   Cu furie.
 
10.    Prietenul (prietena) te sună în lacrimi, tocmai i s-au dat papucii. Ce faci?
A.   Îl (o) lași să plîngă, apoi încerci să îl (o)calmezi;
B.   Îi ești alături în suferință;
C.   Suni pe ascuns pe fostul sau foasta și îl (o) acoperi de insulte;
D.   Îi spui ce  credeai de fapt despre fostul(a).
 
11.   Ți se propune o importantă avansare la slujbă. Ce faci?
A.   Știai că trebia să se întîmple.
B.   Îți acorzi un timp anume de a lua o decizie;
C.   Te proiectezi rapid în noua situație;
D.   Tremuri de bucurie și de… frică.
 
12.    De ceva vreme se anunță furtună în cuplu. Ce faci?
A.   Faci lista reproșurilor și a nevoilor tale;
B.   Încerci să-ți păstrezi zîmbetul și starea de spirit;
C.   Decizi să spargi abcesul;
D.   Organizezi o seară intimă  pentru a discuta.
 
13.   Cum îți gestionezi  furia?
A.   Verbalizînd emoțiile negative;
B.   Explodînd din vreme în vreme;
C.   Evitînd subiectele care te supără;
D.   Rămînînd impasibil.


Răspunsuri

Majoritatea de A:

Emotivitatea te paralizează.  Nimic nu te perturbă mai tare decît situațiile de mare intensitate emoțională. Marile bucurii, precum și marile necazuri îți inhibă  puterea de a raționa și de a acționa. Lapsusul, genunchii care se înmoaie sunt răspunsurile tale cele mai frecvente la confruntarea cu imprevizibilul. În spatele unei emotivități excesive se ascunde adesea un eveniment de viață bulverisant, din trecut, care ți-a paralizat vorbele și gîndirea. Ori pentru că nu aveai vîrsta necesară pentru a înțelege și nu ți s-a explicat, ori că încărcătura emoțională a evenimentului era prea mare pentru a fi asimilată (accident, agresiune). Emotivitatea poate, de asemenea, să se dezvolte în umbra unor părinți prea autoritari, care nu acordau dreptul la eroare. Anumiți copii, care s-au simțit mereu controlați, nu au putut să-și dezvolte armonios eul.
Rezultat: frica de ce poate fi mai rău, de a lua decizia care nu trebuie, iată ceea ce le dezorganizează acțiunile și îl paralizează.
Pentru a avansa: în primul rînd, trebuie de acceptat emotivitatea drept o parte a personalității. E mai bine să o exprimăm roșind, decît să nu o exprimi. Apoi, poți lucra asupra respirației, tehnici de relaxare musculară.  Și cînd emotivitatea devine  invadatoare, acordă-ți timp pentru  a o resimți, apoi încearcă să verbalizezi starea („sunt sub șoc, nu am cuvinte”),astfel încît să amorsezi gîndirea structurată.

Majoritatea de
B:
Impulsivitate. Nu accționezi, ci reacționezi- și încă cum! Un conflict, o surpriză, o lovitură dură și iată cum treci la accțiune. Uneori e nevoie să îți ceri  scuze pentru a repara daunele impulsivității tale. Dar asta nu te împedică să reîncepi, pentru că acțiunea este cel mai bun antidot pe care l-ai găsi anxietății. În majoritatea timpului, o impulsivitate excesivă este semnul unei angoase de fond. Ea poate veni din copilărie, dintr-un moment cînd te-ai simțit neputincios. Mînia de a fi suferit fără să poți acționa este încă activă.  O ambianță familială în care urgența și instabilitea erau normă, poate fi o sursă a hiperactivității. Totul, ca și cum copil nu ar fi fost autorizat să se exprime cu adevărat. Apoi și marile răni narcisice (umilire, sarcasme) pot duce la comportamente definsive și la o susceptibilitate crescută.
Pentru a avansa: Aplică politica pașilor. În fiecare zi, încearcă să faci ceva diferit, un răspuns o decizie… meditează calm cinci minute pe zi, mereu la aceeași oră (dimineața sau seara). Practică ascultarea activă, forțează-te să asculți fără să întrerupi, nu judeca și nu reacționa la ceea ce auzi.
În fine, în fața atacului, încearcă să nu te simți vizat, amintește-ți că celălalt nu vrea să vorbească decît despre el...

Majoritatea de
C:
Self control înșelător.Ți-ai construit siguranța interioară prin ritualuri, credințe, integrînd certitudini. Această stăpînire de sine poate da impresia că știi să te menții la distanță. În realitate, fugi de propriile emoții. Lectura la rece a evenimentelor cotidiene pe care o practici este rezultatul unei stăpîniri perfecte, dar nu și a capacității de gestionare lucidă și a spiritului de analiză a situațiilor perturbante. De altfe, nu iei decît decizii pe care le crezi rezonabile, dar care nu sunt mereu în interesul tău. Părinții plini de certitudini și lipsiți de spontaneitate pot fi sursa acestei rigidități psihice. La fel, o familie  fuzională, cu un limbaj unic, fără diversitate. Sau părinții imaturi, nefericiți, care l-au făcut pe copilul lor să se blindeze emoțional. Această închidere este o apărare care îi permite să nu mai simtă suferința lor și nici pe a sa. Pentru că s-a simțit vinovat pentru suferința lor.
 
Majoritatea de D:
Ai învățat să le domesticești.Atent la emoțiile proprii, știi să le primești și să le gestionezi. Știi să treci peste zonele de turbulență. Știi să îți adaptezi comportamentul situației și mai ales propriilor interese. A exprima ceea ce simți, un refuz sau o dorință, nu îți pune probleme. Cu timpul, poate că ai lucrat asupra acestor lucruri și această achiziție extraordinară te-a făcut să ai încredere că poți accepta ceea ce nu poate  fi schimbat, cel puțin pe moment.  La sursa acestui talent stă, poate, o educație bună, care te-a ajutat să îți afirmi singularitatea, punînd limite acolo unde trebuie. Nu ai fost nici lăsat de capul tău, nici îngrădit. Obiectivitatea  ta binevoitoare și seninătatea pot fi vizibile și pentru cei din jur, la muncă sau în familie.
Pentru a păstra ceste lucruri:atenție să nu te închizi în rolul înțeleptului, care privește totul cu măsură. Spontanietatea și impulsivitatea, excesul, toate acestea sunt și ele necesare din vreme în vreme, pentru o afirmare de sine sănătoasă. 

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.