Здоровье и красота
142

Dieta alcalină


Dieta alcalină este favorita starurilor de la Hollywood și e urmată de mii de persoane din toată lumea. Promite rezultate spectaculoase — dar ce se ascunde în spatele făgăduielilor? Este ea cu adevărat eficientă?

Dieta alcaină înseamnă mai mult decât dobândirea greutății ideale. Cei care o adoptă sunt convinși că, în felula acesta, previn apariția unui șir lung de maladii – de la diabet, la artrită sau cancer. Staruri precum Victoria Beckham, Jennifer Aniston, Gwyneth Paltrow, Kirsten Dunst s-au lăsat seduse de acest tip de regim de slăbire, care mai are avantajul, se spune, și de a încetini procesul de îmbătrânire.

Fluidele din organism, acide sau bazice?

În caz că nu știai, pH-ul — prescurtarea de la „potențialul de hidrogen“ – arată dacă o soluție este acidă sau bazică (alcalină). Un pH egal cu 0 arată un mediu lichid complet acid, iar unul egal cu 14, o soluție total alcalină. Mediul neutru este indicat de pH-ul 7. În organism nu există o singură valoarea a pH-ului. Fluidele din stomac, spre exemplu, au un pH care variază între 1,5 și 3,5 – adică, sunt suficient de acide ca să asigure digestia. În schimb, sângele este întotdeauna ușor alcalin, cu un pH-ul variind între 7,35 și 7,45.

De la teorie, la practică

Regimul alcalin pleacă de la premiza că, dând prioritate anumitor alimente, se menține în organism un nivel ideal al pH-ului, ceea ce ameliorează starea generală de sănătate. Cei care țin regimul sunt încurajați să mănânce alimente cu potențial alcalin și să le evite pe cele care cresc aciditatea sangvină. Cercetările arată însă că organismul are propriile lui mecanisme de a-și regla echilibrul acido-bazic, indiferent de ceea ce consumăm. Spre exemplu, dacă bei multe băuturi carbogazoase, asta ar putea modifica pH-ul urinei, dar nu și pe cel al sângelui care îți circulă prin corp.

Ce introduci în meniu

Baza dietei alcaline o reprezintă fructele și legumele proaspete care, se crede, influențează echilibrul acido-bazic al organismului. Acestora li se adaugă fructele oleagnioase, produsele pe bază de soia, cerealele integrale și leguminoasele. Carnea este, de cele mai multe ori, exclusă din meniul zilnic, fiindcă se crede că crește aciditatea sângelui. Mai este descurajat și consumul de pește, de produse lactate, de alimente procesate, de zahăr rafinat, de cafea, de alcool.

Proteine vegetale versus proteine animale

Este un astfel de regim sănătos? S-a dovedit științific că dietele care propun meniuri bogate în proteine animale scad pH-ul urinei și cresc riscul formării calculilor renali. Prin urmare, alimentația bogată în fructe, legume și cereale integrale, precum cea propusă de dieta alcalină, scade riscul pietrelor la rinichi. Totodată, permite o hidratare corespunzătoare, încetinește pierderea de masă osoasă, previne atrofia musculară și apariția anumitor boli – în special a celor gastrointestinale –, întârzie îmbătrânirea. Toate acestea nu au însă nicio legătură cu modificarea pH-ului sangvin.

Fructele și legumele, care stau la baza dietei alcaline, permit conservarea masei musculare. Un studiu recent arată că seniorii care au în meniu mai multe fructe și legume și mai puține proteine animale și cereale rafinate suferă mai rar de atrofie musculară. Asta are un efect pozitiv asupra metabolismului și asupra menținerii greutății ideale. Un alt principiu al dietei alcaline, evitarea zahărului rafinat, este iarăși benefic pentru sănătate. Însă, spun nutriționiștii, nu e suficient să adopți dieta alcalină ca să slăbești. Importantă nu e doar compoziția meniului, ci și mărimea porțiilor, care trebuie să fie adaptate nevoilor fiecăruia.

Bine de știut!

Cei care privesc cu scepticism acest tip de dietă spun că, până în prezent, nu s-a realizat niciun studiu relevant despre influența echilibrului acido-bazic asupra stării generale de sănătate, și că nu există nicio probă că alimentația ar putea modifica în mod semnificativ pH-ul sangvin.

5 reguli pentru a mânca alcalin

1. Hrănește-te, pe cât posibil, doar cu alimente naturale, sănătoase, neprocesate.

2. Două treimi din meniul zilnic trebuie să fie de origine vegetală și doar o treime de origine animală. Dă prioritate cărnii de calitate, provenite de la animale crescute la curte, iaurturilor și brânzeturilor obținute din lapte nepasteurizat.

3. Pe cât posibil, înlocuiește produsele lactate cotidiene cu laptele vegetal din soia.

4. Introdu în meniu quinoa și hrișcă.

5. Bea zilnic 2 litri de apă sau de ceaiuri din plante – mentă, ghimbir, fenicul.

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.