Здоровье и красота
122

Oamenii de știință explică sindromul oboselii cronice


Persoanele cu sindromul oboselii cronice sunt foarte greu de diagnosticat, întrucât nu există nicio analiză specifică acestei afecţiuni.

Sindromul oboselii cronice este o afecţiune care face pacientul să se simtă extrem de obosit, fără o explicație foarte plauzibilă. Persoanele care suferă de neurastenie pot avea şi alte simptome, precum durerile musculare, migrene, insomnii şi probleme de memorie.

Creierul se află într-o stare prelungită de suprastimulare şi, din acestă cauză, se ajunge la nelinişte, tensiune psihică şi fizică, o dispoziţie cronică de iritabilitate, labilitate emoţională, oboseală în special mentală, letargie şi extenuare. Ceea ce demoralizează persoanele afectate este că odihna (activă sau pasivă) nu îi ajută decât foarte puţin sau chiar deloc. Se caută repausul, odihna, €œevitarea stresului”, însă pacienţii constată că starea lor de activare este atât de crescută, încât nu reuşesc să se mai relaxeze.

Nu există un tratament pentru acest sindrom şi nici măcar nu se cunosc în profunzime cauzele. S-a încercat orice: antivirale, mediatori imunologici, anticolinergice, hormoni, toate fără vreun rezultat notabil în privinţa ameliorării simptomelor şi creşterii activităţii. Însă, în cadrul unui nou studiu, s-a arătat că există o „semnătură chimică” pentru această afecţiune, care constă într-un set de molecule din sânge unice pentru persoanele ce suferă de neurastenie.

Dacă această semnătură chimică va fi confirmată în continuare, cercetătorii afirmă că ar fi mult mai uşor de diagnosticat neurastenia. Studiile avansate asupra moleculelor ar putea conduce către tratamente viitoare. De exemplu, studierea nivelului creşterii anumitor molecule şi descreşterea în urma unui tratament ar putea stabili dacă acesta funcționează.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat 84 de persoane care sufereau de neurastenie și 39 sănătoase. Au remarcat nivelul a peste 600 de metaboliţi din sânge. Au fost identificați peste 60 de metaboliţi, cu niveluri diferite la cei cu neurastenie, comparativ cu ceilalți. În majoritatea cazurilor, rata metabolismului era mai scăzută la cei cu această afecţiune.

În timpul etapei dauer, organismele intră într-o formă de stază, metabolismul lor încetinind din cauza stresului din mediul înconjurător, permiţându-le să se adapteze condiţiilor nefavorabile. Similar cu etapa dauer, ,,neurastenia apare ca urmare a unui metabolism lent declanşat de stres,” au declarat cercetătorii. Studiul a fost realizat doar pe voluntari din California, așa că e imposibil, deocamdată, să dăm un verdict.

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.