Здоровье и красота
724

Ce sunt vitamine?

         Vitaminele sunt elemente regulatorii ale nutriţiei, indispensabile vieţii. Alimentaţia noastră de fiecare zi  trebuie să le conţină pe toate, fiecare dintre ele având un rol specific şi indispensabil. Ele trebuie să fie cuprinse în alimente, deoarece organismul uman nu le poate sintetiza. Lipsa lor din alimentaţie produce tulburări caracteristice pentru fiecare din ele, tulburări care dispar îndată ce sunt din nou introduse în organism împreună cu mîncarea. Aceste tulburări provocate de lipsa de vitamine se numesc avitaminoze.

    Vitaminele sunt produse aproape numai de plante. Compoziţia lor chimică nefiind cunoscută la început, ele au fost notate cu literele alfabetului, în ordinea descoperirii lor.
 
    Trebuie să se ştie, de asemenea, că vitaminele sunt în general substanţe pe care căldura şi agenţii fizici le distrug uşor.
   
Vitaminele pot fi împărţite schematic în două mari categorii: vitaminele liposolubile sau solubile în grăsimi, aduse deci în special de alimentele grase, şi vitaminele hidrosolubile sau solubile în apă, aduse de celelalte alimente.
În prima categorie sunt cuprinse vitaminele A, D, E şi K, iar în a doua categorie, vitaminele din grupa B şi din grupa C.
 
      Vitamina A  se găseşte răspândită atât în alimentele de origine animală, cât şi în cele de origine vegetală. Untul, frişca, smântâna, laptele, brânza grasă, gălbenuşul de ou, ficatul sunt izvoarele cele mai bogate în vitamina A de origine animală, pe când zarzavaturile (spanacul, păpădia, roşiile, ştevia, morcovii, urzicile), fructele (caisele, piersicile, dovleacul) sunt izvoarele cele mai importante de provitamină A, sau caroten. Necesarul de vitamină A pentru un adult este acoperit prin ingerarea unei cantităţi de 500 g lapte, 40 g unt, un ou, zarzavaturi şi fructe. Lipsa de vitamină A din alimentaţie provoacă tulburări vizuale, tulburări digestive şi tulburări ale pielii.
 
      Vitamina D  se găseşte mai ales în unt, în lapte şi în gălbenuşul de ou. În cantitate mai mare se găseşte în untura de peşte. Tulburările care apar din cauza lipsei vitaminei D provoacă rahitismul infantil sau cel tardiv, tulburări de calcificare a oaselor şi a dinţilor.
 
     Vitamina E   se găseşte în embrionul cerealelor necojite, în zarzavaturile verzi, în uleiurile vegetale, în lapte, unt şi gălbenuşul de ou. Vitamina E este necesară reproducerii; lipsa ei provoacă lipsa de fecunditate, avort spontan la femei, iar la bărbaţi, sterilitate.
 
     Vitamina K  se găseşte în toate părţile verzi ale plantelor, în frunzele ofilite, în bacterii, în ficat şi este elaborată de flora intestinală. Ea este indispensabilă pentru coagularea sângelui, lipsa ei provocând tulburări hemoragice de coagulare.
 
     Vitamina B1  se găseşte răspândită atât în regnul vegetal, cât şi în cel animal, dar mai ales în tărâţele cerealelor şi în embrionul lor. Cantităţi mai mici de vitamină B1se găsesc în cereale necojite, în pâine neagră, legume uscate, nuci, ciuperci, zarzavaturi şi fructe proaspete. Drojdia de bere este însă foarte bogată în vitamina B1. Ea se găseşte, de asemenea, în rinichi, în ficat şi în carnea slabă  de porc. S-a dovedit că vitamina B1 păstrează buna funcţionare a sistemului nervos şi a aparatului digestiv, lipsa ei ducând în special la tulburări nervoase şi tulburări în nutriţie.
 
     Vitamina B2  sau riboflavina este foarte răspândită în natură. Alimentele de origine animală care conţin această vitamină sunt în special rinichii, ficatul, inima, creierul, muşchii, albuşul de ou, brânza şi laptele. Culoarea uşor gălbuie a zerului de lapte se datoreşte lactoflavinei sau riboflavinei. Spanacul, lăptucile, varza, mazărea verde, fasolea verde şi fructele contin de asemenea vitamina B2. Acţiunea vitaminei B2 este extrem de importantă, atât în dezvoltarea organismului, cât şi în nutriţie sau metabolism, favorizând procesele de oxidare celulară. În lipsa ei din alimentaţie, apar tulburări generale, tulburări gastro-intestinale şi tulburări ale unghiilor şi ale părului.
 
     Vitamina PP  se găseşte în alimentele de origine animală şi vegetală, sub formă de acid nicotinic. Alimentele de origine animală bogate în aceasta vitamină sunt ficatul, rinichii, glandele suprarenale şi peştii. Ouăle şi laptele sunt foarte sărace în vitamina PP. Dimpotrivă, grâul, orzul, meiul şi, într-o oarecare măsură cartofii, sunt alimente bogate în vitamina PP. Ea lipseşte însă aproape complet din porumb, mălai, slănină, ceapă uscată şi fructe (mere, struguri, pere şi prune, proaspete şi uscate). În drojdia de bere se gaseşte în cantitate foarte mare. Vitamina PP este extrem de importantă, deoarece previne apariţia pelagrei şi vindecă această boală. Vitamina PP este   indicată de asemenea în tulburările de nutriţie (diabet zaharat şi gută) şi în tulburările vasculare (degerături şi tulburări hepatice).
 
     Tot din grupa vitaminei B face parte şi acidul folic, izolat la început din foile verzi, şi apoi din drojdia de bere, ficat şi rinichi. El are o acţiune primordială asupra elaborării globulelor din sânge, lipsa lui din alimentaţie provocând anemii foarte grave.
  Vitamina B12  se găseşte în special în ficat. Preparatele purificate au o culoare roză datorită sărurilor de cobalt. Ca şi acidul folic, ea poate fi în parte sintetizată şi de flora intestinală. Vitamina B12 are un rol principal în producerea globulelor roşii în sânge, lipsa ei din alimentaţie putând duce la anemii, mai ales la anemie pernicioasă şi tulburări nervoase.
 
     Din grupa vitaminei C fac parte vitaminele C şi P. Vitamina C, antiscorbutică, se găseşte în cantitate foarte mare în fructele de măceş, în ardeiul gras, roşu şi verde, în pătlăgelele roşii şi în lămâi, portocale, mandarine; celelalte fructe (căpşuni, fragi, smeură, coacăze) conţin cantităţi mai mici de vitamină C. Dintre zarzavaturi, varza şi cartofii conţin cele mai importante cantităţi de vitamină C. Ea se găseşte, de asemenea, în alimentele de origine animală: ficat, inimă, muşchi. Trebuie să se ştie, că alimentele, chiar cele mai bogate în vitamină C, fierte, vreme îndelungată, pierd în întregime vitamina. Vitamina C previne şi vindecă scorbutul. În lipsa sa din alimentaţie apar nu numai scorbutul şi tulburările osoase, dentare şi pigmentare, dar şi tulburări în stare generală, manifestate prin oboseală.
 
      În sfîrşit, vitamina P se găseşte în coaja de lămâi, în mandarine şi în ardeii graşi, roşii şi verzi. Acţiunea saeste legată de permeabilitatea peretelui capilarelor. Lipsa sa din alimentaţie duce la scăderea rezistenţei capilarelor şi apariţia tulburărilor hemoragice.
 

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.