Образование и культура
80

Știința îți explică de ce fericirea te face mai puțin creativ


Ideea că tristețea stimulează creativitatea datează încă din Antichitate, când Aristotel a observat că cei care excelează în diverse domenii au o tendință pronunțată către melancolie.

Oamenii de știință sunt parțial de acord cu această perspectivă, considerând că nu pozitivitatea, ci abilitățile de rezolvare a problemelor și persistența sunt cele care stimulează creativitatea. Anna Jordanous de la Universitatea Kent și Bill Keller de la Universitatea Sussex au analizat studii efectuate asupra procesului creativ în mai multe domenii și, într-un final, au izolat 14 componente ale creativității. Fericirea nu s-a aflat printre ele, potrivit Quartz.

Creativitatea e o noțiune complexă. Cele 14 componente pe care cei doi oameni de știință le-au identificat trebuie să „lucreze” împreună în măsuri diferite, în funcție de misiune. Nu se poate spune că una e mai importantă decât alta, ci doar că relevanța lor depinde de context.

Mark Davis, psiholog la Universitatea din Texas, a împărțit creativitatea în două faze: ideea inițială și rezolvarea ulterioară a problemei. Potrivit studiilor sale, o stare de spirit pozitivă e utilă în brainstorminguri, în procesarea informației și în generarea cât mai multor idei cu putință.

Totuși, pentru depășirea obstacolelor și îndeplinirea diverselor cerințe, e nevoie de o judecată limpede, de critică, de evaluare obiectivă, de experimentare și, evident, de capacitatea de a trece peste un eșec. E destul de greu să îți păstrezi pozitivitatea atunci când ai de rezolvat o chestiune serioasă, iar stresul care apare în astfel de situații poate fi foarte motivant, a mai spus Davis. Cu alte cuvinte, emoțiile negative sunt benefice în procesul creativ.

Jennifer George și Jing Zhou de la Universitatea Rice au ajuns la concluzia că provocările nu ne fac neapărat fericiți, dar ne trezesc spiritul creativ. Cercetările lor au arătat că stările și sentimentele negative inspiră găsirea de soluții. Într-un studiu care a implicat 160 de persoane, oamenii clasificați drept cei mai creativi au fost cei care au experimentat emoții mixte, atât pozitive, cât și creative. Totuși, a existat un element cheie: beneficiul susținerii unui manager bun. Pe de altă parte, angajații mai fericiți, susținuți de șefi buni, au fost evaluați ca fiind mai puțin creativi decât categoria precedentă. Cei mai puțin creativi au fost cei cu emoții minte și cu manageri nu tocmai buni.

Cu toate acestea, psihologii nu sugerează că ar trebui să trăim într-un stres permanent, în numele creativității. Emma Seppalia de la Centrul pentru Compasiune și Altruism din Stanford și autoare a „The Happiness Track” explică: „Creativitatea nu apare când suntem stresați sau foarte emotivi”. Amy Arnsten, expert în neurologie la Universitatea Yale, susține teoria lui Seppalia. Aceasta a explicat că, pentru a menține funcțiile creierului optime pentru creativitate, cheia o reprezintă echilibrul, nu fericirea sau stresul induse intenționat.

Presiunea emoțională intensă, fie ea pozitivă sau negativă, poate afecta funcționarea cortexului prefrontal, zona creierului asociată cu creativitatea. Această zonă răspunde stimulilor emoționali prin eliberarea unui flux de dopamină. Emoțiile foarte puternice pot provoca un exces, care va afecta judecata și creativitatea deopotrivă.

Arnsten a mai explicat și că cel mai important e să ne păstrăm o doză de relaxare în ceea ce privește rezolvarea problemei. Astfel, vom reuși să dozăm nesiguranța și stresul, rămânând motivați și capabili de a găsi soluții creative.

0 комментариев

:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.