Персональный блог flowers
469

O istorie din care putem trage învăţăminte… Citeşte-o cu atenţie!

În timp ce se afla în faţa copiilor din clasa a 5-a, în prima zi de şcoală, doamna Thompson le-a spus un neadevăr. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor săi că îi iubeşte pe toţi la fel deopotrivă.
 
În primul rînd, cufundat în banca sa, era băieţelul numit Teddy Stallard.

Doamna Thompson îl urmărise pe Teddy în anul precedent şi observase că acesta nu se juca cu ceilalţi copii, hainele sale erau neîngrijite şi era murdar mai tot timpul. Şi Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pînă acolo încît doamnei Thompson îi făcea plăcere să scrie pe lucrările acestuia cu un creion gros şi roşu, un X mare şi îngroşat şi să-i dea nota 4. La şcoala la care preda doamna Thompson, era necesar să revizuiască toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy îl lăsase intenţionat la urmă. Totuşi, cînd a deschis dosarul acestuia, a rămas surprinsă să vadă că profesoara din primul an scrisese: «Teddy e un copil isteţ, îşi face temele cu grijă, este manierat şi este o plăcere să fii în preajma lui».
 
Profesoara din clasa a 2-a scrisese: «Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii săi, dar este tulburat de faptul că mama sa suferă de o boală incurabilă, iar viaţa de acasă trebuie să fie foarte grea.»
 
Profesoara din clasa a 3-a scrisese: «Moartea mamei sale l-a afectat foarte mult. Se străduieşte foarte tare, dar pe tatăl său nu îl prea interesează, iar climatul de acasă îl va afecta în curînd, dacă nu se va schimba ceva.»
 
Profesoara dintr-a 4-a a scris: «Teddy este retras şi nu mai este interesat de şcoală. Nu are mulţi prieteni şi uneori adoarme în timpul orei.»
 
De-acum, doamna Thompson înţelesese problema şi i-a fost ruşine de ce făcuse. S-a simţit şi mai prost cînd elevii i-au adus cadouri de Crăciun, legate cu panglici frumoase şi împachetate în hîrtie strălucitoare. Mai puţin Teddy.Cadoul acestuia era împachetat cu hîrtie obişnuită de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa îl deschidă în faţa celorlalţi. Unii dintre elevi au început să rîdă cînd a descoperit o brăţară căreia îi lipseau unele pietre şi o sticluţă de parfum pe trei sferturi goală… Ea i-a certat şi a spus că brăţara era draguţă şi parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a rămas după ore în acea zi doar pentru a-i spune: «Doamna Thompson, astăzi mirosiţi exact ca mama».După ce copiii au plecat, a plîns timp de aproape o oră. În acea zi, a încetat să mai predea citirea, scrierea şi aritmetica şi a început să-i înveţe pe elevi.
 
Doamna Thompson i-a acordat o atenţie deosebită lui Teddy. Pe masură ce lucra cu el, mintea lui a început să îşi revină. Cu cît îl încuraja mai des, cu atît acesta reacţiona mai bine. Pînă la sfarşitul anului, Teddy ajunsese cel mai isteţ elev din clasă şi, în ciuda promisiunii că-i va iubi pe toţi la fel, Teddy a devenit alintatul ei.
Un an mai tîrziu, a primit o scrisoare de la Teddy în care îi spunea că e cea mai bună profesoară pe care o avusese vreodată.Au mai trecut încă şase ani pînă a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris că terminase liceul al treilea din clasă şi că ea rămăsese cea mai bună profesoară pe care o avusese.
 
Patru ani mai tîrziu, a mai primit o scrisoare care spunea că va termina în curînd şi facultatea cu cele mai bune rezultate. Încă o dată o asigura pe doamna Thompson că fusese cea mai bună profesoară.
 
Apoi au mai trecut încă patru ani şi a mai venit o scrisoare, cu acelaşi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard.Apoi o nouă scrisoare în care o anunţa că se va căsători. Îi spunea că tatăl său murise cu cîţiva ani în urmă şi o întreba dacă ar vrea să participe la nuntă şi să stea în locul în care stă de obicei mama mirelui. Bineînţeles că a acceptat. Şi a purtat brăţara căreia îi lipseau unele pietre şi a folosit acelaşi parfum pe care îl primise demult de la Teddy.
 
Cînd s-au întîlnit, s-au îmbrăţişat, iar Teddy i-a şoptit la ureche: «Vă mulţumesc pentru că aţi crezut în mine. Vă mulţumesc pentru că m-aţi făcut să mă simt important şi mi-aţi arătat că pot însemna ceva.» Doamna Thompson i-a şoptit cu lacrimi în ochi: «Teddy, ai înţeles greşit. Tu eşti cel care m-a învăţat că pot schimba ceva. Nu am ştiut cum să le predau elevilor pînă nu te-am întâlnit pe tine.»
 
MORALELE:
1. Nu poţi niciodată să ştii cum poţi influenţa viaţa altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Ţine seama de acest lucru în aventura ta prin viaţă şi încearcă să schimbi ceva în viaţa celorlalţi (şi ar fi ideal dacă ar fi în bine).Şi nu uita!
 
2. Nimeni nu are dreptul să privească o altă persoană de sus, decît în momentul în care se apleacă şi îi întinde o mâna pentru a o ajuta să se ridice!
 

via | cristianstavriu.wordpress.com

1 комментарий

avatar
Cu totii avem careva caracteristici deosebite si e foarte important sa avem linga noi oameni care cred in abilitatile si capacitatile pe care le detinem, astfel «aceasta calatorie» capata sens…
0
:) :( ;) :o O:-) (muscle) (bee) :-D :-P :-$ (bye) (clap) (crazy) (curtsey) (dance) ]:-> 8-) (drink) (friend) (blum) :`( (hide) (rose) (y) <3 (help) :* (zzz) (music) (no) (party) (popcorn) (preved) (punish) (rofl) (rtfm) (tease) (thanks) :o

Оставить комментарий

Комментировать при помощи:
Только зарегистрированные и авторизованные пользователи могут оставлять комментарии.